vineri, 14 iulie 2017

O viata pentru o alta viata

Daca m-ar fi intrebat cineva acum 5 luni cand am de gand sa fac un copil, as fi raspuns raspicat ca pentru mine nu e asta sensul vietii si ca nu sunt obligata sa fiu in rand cu toata lumea. Ca pentru mine nu e momentul sa fac pasul asta si ca un copil inseamna o responsabilitate mult prea mare, pe care nu cred ca mi-o voi putea asuma vreodata.
Si totusi, sambata , 18 Februarie 2017, lumea mea s-a dat complet peste cap la un control ginecologic de rutina.

Nu banuiam "diagnosticul" la fel cum nu am banuit ca tot ceea ce credeam despre faptul de a avea un copil se va schimba odata ce aveam sa aflu ca 1,54 cm de om a inceput sa creasca in burtica mea.

De 5 luni trec prin tot felul de stari , imi fac 1000 de griji si de ganduri pe zi, ma incant si ma sperii totodata .
M-as fi ingrozit daca mi-ar fi spus cineva vreodata ca voi depasi eternele mele 47-48 kg in greutate. Si inca cu cat ! Si totusi ma uit uneori in oglinda si tare mi-s draga si ciudata in acelasi timp :D

Vom avea o fetita si suntem in plin proces de amenajare a camerei ei. Mai sunt 2 luni si jumatate pana  cand viata mea se va schimba cu adevarat si mi-e frica de momentul ala ca de o tornada puternica .
E incredibil cate emotii pot simti vazand un patut de bebe langa patul meu si un dulapior pe jumatate plin cu hainute.
Nimic nu se compara insa cu zambetul pe care mi-l aduce Adela atunci cand "ma bate" din interior.
E tare fain sa simt cum deja reactioneaza cand ii spun numele sau cand il aude pe tati .

Ii multumesc unchiului meu pentru acest cadou. Sunt convinsa ca el a trimis barza la mine :)
Stiu ca ar fi iubit-o enorm pe Adela, daca un accident stupid nu l-ar fi luat din vietile noastre pe 5 August 2016.
Imi lipseste in fiecare zi , dar stiu ca de acolo de unde e , se bucura enorm pentru mine .

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu